Cam de ceva timp ( :)) ), ma obsedeaza viitorul. Viitorul meu si al lumii in care traiesc/traim. Oscilez intre amintiri din trecut si vise din viitor. Compar totul cu prezentul si nu stiu ce sa mai cred. ( :)) ) Adica observ ca am evoluat si sunt mandra de asta, dar mi-e frica ca am asteptari prea mari de la mine, asa cum are un parinte de la copilul sau. Imi doresc sa ma maturizez, dar mi-e frica. Sau imi doresc sa raman la sub 18 ani ( am o problema cu asta ). Nici eu nu mai stiu ce vreau. :)) Stiu ca am ajuns sa nu ma mai gandesc la prezent sau la viitorul apropiat, adica asta de peste 2-3 zile. E o plutire generala. Dar e draguta starea asta. Nu stiu pentru cat timp va mai fi asa. :)) Poate ca mi-e frica de faptul de a fi majora. Si poate mie mi-e frica si altora nu pentru ca eu ma gandesc prea mult la viitor. Cred ca si daca as intra maine la facultate tot m-as gandi la ce o sa fac dupa ce o termin. :)) Si tot asa mai departe. Eh si eu, nebuna, ca de obicei. Sauuu poate ca doar vreau vacanta. :)) Doamne, ce amuzant mi se pare post-ul asta. Pare asa absurd, ca mine, uneori, sa nu exageram totusi. Acum sincer nu stiu ce vreau. Ce ciudate sunt perioadele astea de confuzie ale noastre. Sau perioadele cand doar vrem sa fim departe de tot si toti. Sau perioadele cand nu stim ce sa facem. Eh, e frumos sa fii adolescent si nebun!
(marea ma inspira)
Ah da. Dragi oameni care ma cunoasteti bine de tot ( :)) ) am de facut o marturisire. Cred ca m-am mai cumintit. Sau doar mi se pare. Oricum, am mai descoperit ceva. Vorbesc enorm de mult. Adica pot sa vorbesc mult despre orice in afara de scoala ( chimia nu se include ). Doamne da cat pot sa vorbesc. Cred ca si d-aia am post-uri asa lungi. Am chef sa scriu tot ce-mi trece prin cap. Dar n-o sa o fac. :)))
Va pup !
PS: Hai ca v-am plictisit destul. Let the music flow... :)))) (gen sa curga :)) )
PS2: Imi iubesc nebunia asta de caine. Poate ca o sa scriu odata despre ea. Dar mi se pare ciudat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu